Farmacologie | Pharma Business

Scortisoara condiment sau medicament?! II


Polimerii polifenolici sunt substante hidrosolubile si de aceea nu sunt prezente in uleiul esential. Ei previn, in studiile efectuate, formarea de radicali liberi in trombocite, ceea ce se poate dovedi util si in profilaxia complicatiilor diabetului.
Image

Polimerii polifenolici sunt substante hidrosolubile si de aceea nu sunt prezente in uleiul esential. Ei previn, in studiile efectuate, formarea de radicali liberi in trombocite, ceea ce se poate dovedi util si in profilaxia complicatiilor diabetului. De asemenea, extractul apos de scortisoara reduce tensiunea arteriala la animalele de laborator chiar inainte de a creste sensibilitatea la insulina. Polimerii amelioreaza utilizarea periferica a glucozei, similar insulinei. Cascada insulinica este declansata si de polimeri. Polimerii fenolici si insulina actioneaza sinergic, oligomerii amplificand actiunea insulinei si de 4-5 ori.. In diabetul de tip 2, existand de regula o rezistenta la insulina, polimerii pot fi o solutie demna de luat in seama, atat prin propriile efecte, cat si prin abilitatea de a potenta actiunea insulinei. Unii cercetatori considera ca polimerii fenolici ar putea fi utilizati si in diabetul de tip 1, administrarea lor putand eventual reduce necesarul de insulina care trebuie injectat pacientului, dar pentru moment aceasta este doar o ipoteza.

Un avantaj este si acela ca extractele apoase de substante active sunt intotdeauna mai putin toxice decat uleiurile, de aceea extractul apos de scortisoara poate fi utilizat fara pericolul aparitiei precoce de efecte colaterale. Interferenta compusilor din scortisoara in metabolismul insulinei deschide calea punerii la punct a unor terapii eficiente dedicate si altor afectiuni. Oamenii de stiinta au indicat eventualele efecte pozitive in cancerul de pancreas, in care sinteza exagerata de insulina de catre celulele canceroase conduce la insulinorezistenta, sau in boli neurodegenerative, cum este Alzheimer, in care pare a fi implicata de asemenea insulinorezistenta.

Un studiu referitor la compusii scortisoarei, insulinorezistenta si Alzheimer este in curs la Beltsville Agricultural Research Center, in SUA. O alta actiune a scortisoarei este cea antioxidanta. Ea s-a dovedit mai eficienta decat alte produse naturale (anason, ghimbir, lemn-dulce, nucsoara, vanilie) sau de sinteza( BHA, BHT, propilgalat). Un studiu condus la Universitatea din Hong-Kong a urmarit activitatea antioxidanta a 26 de condimente. Scortisoara si-a dovedit si aici eficienta. Studii efectuate la Universitatea din Sao Paolo au aratat ca scortisoara , datorita puterii antioxidante, poate fi utilizata cu bune rezultate in conservarea alimentelor, ea contribuind in acelasi timp si la ameliorarea palatabilitatii produselor la care este adaugata.

Un alt efect al scortisoarei, datorat, de aceasta data, compusilor aromati ai acesteia este, se pare, cel de amplificare a functiilor cerebrale. Un studiu efectuat in 2004 arata ca aroma condimentului creste functiile cognitive, indeosebi atentia, memoria de recunoastere virtuala, memoria de lucru, viteza vizual-motorie in timpul lucrului la un program pe calculator. Experimentele au inclus si alte plante aromate (menta, iasomie), dar efectul cel mai importamt s-a obtinut dupa inhalarea aromei de scortisoara. Studiul a creat premizele unor cercetari ulterioare care se concentreaza pe potentialul de amplificare a cognitiei de catre scortisoara, mai ales la pacientii varstnici, la persoane cu anxietate de test si chiar la pacientii cu afectiuni care au ca efect declinul cognitiei.

Intre alte efecte pozitive ale scortisoarei amintim efectul antidiareic si astringent, efectul cicatrizant al extractului alcoolic, administrat pe cale orala, efectul de "incalzire", amintit de farmacopeea chineza.

Din punct de vedere nutritional, scortisoara este o sursa excelenta de mangan si o sursa foarte buna de fibre alimentare, calciu si fier. Combinarea calciului cu fibrele alimentare este utila in profilaxia anumitor afectuni, cum ar fi cancerul de colon, colonul iritabil. Determina si o diminuare a colesterolemiei, prin cresterea eliminarilor de saruri biliare. Din punct de vedere al sigurantei alimentare, scortisoara nu are valente alergenice marcate si nici nu contine nivele masurabile de antinutrienti (goitrine, oxalati sau purine).

In concluzie, se poate observa ca scortisoara are multiple efecte benefice asupra organismului, multe din ele ramanand, probabil, sa fie investigate ulterior. Intrebarea care se pune in aceste conditii este daca e bine sa facem din respectivul condiment un aditiv zilnic al meselor noastre.

Se poate deja observa ca site-urile de profil ne propun diferite retete apetisante care aduc in alimentatie doze mai mari sau mai mici de scortisoara. Desigur, acesta este un lucru bun, mai ales ca savoarea condimentului este larg apreciata si in lumea contemporana, fie ca acesta este adaugat in mancaruri, in bauturi sau in deserturi. Insa trebuie tinut seama de faptul ca scortisoara contine sute de compusi chimici, unii din ei cu actiune toxica (cumarina), chiar daca nivelul la care sunt prezenti este foarte redus. In plus, efectele terapeutice amintite anterior apar de cele mai multe ori la niveluri ale compusilor utili cu mult mai mari decat cele care se pot obtine ingerand scortisoara sub forma de aromatizant alimentar. In consecinta, in functie de aspectul patologic caruia i se adreseaza, este necesar ca scortisoara sa fie ingerata sub diferite forme purificate, care sa contina, de exemplu, atunci cand se adreseaza pacientilor diabetici, numai fractiunile hidrosolubile utile. Industria farmaceutica pune la dipozitia doritorilor o gama larga de astfel de extracte de scortisoara, dar este de preferat ca utilizarea lor sa se faca totusi sub indrumare medicala.