|
S-au folosit 3 niveluri de sodiu pentru
care s-au comparat efectele dietei DASH
cu cele ale unei diete americane obisnuite
(2,9g/zi, 5,8g/zi si 8,7g/zi, ultima fiind
corespunzatoare aportului tipic pentru SUA).
In toate cazurile, dieta DASH a coborat
substantial tensiunea, atat la normotensivi, cat
si la hipertensivi. Evident, dieta DASH si un
aport redus de sare au condus la cele mai
bune rezultate. Rezultatele studiilor DASH
sprijina ideea ca un model sanatos dietetic
ofera o solutie in profilaxia si tratamentul
HTA. Mai mult, un studiu de cohorta prospectiv,
efectuat pe 88.517 de femei de
varsta medie, care au consumat timp de 24
de ani diete tip DASH, a indicat o scadere
substantiala a riscului de boala coronariana
si de accident vascular cerebral. Trebuie subliniat
inca o data ca hipertensiunea cronica
are drept consecinta lezarea cordului, vaselor
si rinichilor, crescand in consecinta riscul de
boala cardiaca si accident vascular cerebral,
ca si de afectare hipertensiva renala. In numeroase
studii clinice aportul de sare a fost
corelat semnificativ cu hipertrofiaventriculara
stanga, la randul ei asociata cu cresterea
mortalitatii prin boli cardiace.
Corelatia dintre scaderea aportului de
sodiu si scaderea morbiditatii si mortalitatii
prin boli cardio-vasculare a facut obiectul
catorva studii, iar rezultatele obtinute au fost
mixte. In studiul TONE, scaderea sodiului a
fost insotita de o scadere a incidentei bolilor
cardio-vasculare. Un studiu foarte recent
(Harvard Medical School) a urmarit persoane
non-hipertensive implicate in trecut in studiile
TOHP. Acestea au prezentat o reducere cu
25% a evenimentelor cardio-vasculare in cei
10-15ani de dupa studii, in comparatie cu
grupurile de control. Determinarile de laborator
au indicat ca raportul sodiu/potasiu
s-a asociat cu o crestere a riscului de boala
cardiovasculara, relatia fiind de tip dozaefect.
De amintit ca excesul de sodiu are
si alte efecte negative asupra organismului,
printre acestea fiind in studiu cele legate de
osteoporoza si de neoplasmele gastrice.
Sursa centrala de sodiu si clor in
alimentatie este sarea de bucatarie introdusa
in timpul prelucrarii si tratarii alimentelor.
In mult mai mica masura contribuie sarea
adaugata in timpul gatitului sau la masa.Un
aport mic de sare poate fi observat in dietele
pe baza de alimente neprocesate, care sunt
formate indeosebi din fructe, legu me si leguminoase
uscate. Aportul mediu de sare pentru
Vestul Europei si Statele Unite este de aproximativ
7.8-11.8g/zi pentru un barbat adult
si de 5.8-7.8g/zi pentru o femeie adulta,
valori probabil subevaluate, deoarece nu include
sarea pusa in cursul mesei. Aportul excesiv
de sare este o realitate si in prezent,
in ciuda faptului ca dintr-un miliard de persoane
cu HTA, aproximtiv30% pot sa atribuie
aceasta problema excesului de sare, iar 14%
din accidentele vasculare cerebrale si 9% din
infarctele de miocard apar pe fondul HTA
datorata excesului de sare.
Pentru o persoana cu activitate fizica
normala nu este necesar sa adauge sare
in mancare in scopul satisfacerii necesarului
de sodiu sau clor. In tarile industrializate
prevalenta HTA creste cu varsta, fapt care
sugereaza ca, in conditiile in care speranta
de viata va fi mai mare, ne vom confrunta cu
o adevarata crestere epidemica a cazurilor
de HTA. Si aceasta in ciuda faptului ca o reducere
medie a aportului de sare cu 4,4g/zi
conduce la reducerea tensiunii atat la normotensivi
cat si la hipertensivi. Studii efectuate in
intervale mari de timp pe indivizi normotensivi
au aratat ca o reducere aproximativa a
aportului de sare cu 2,4g/zi conduce la o
diminuare in valori absolute a mortalitatii prin
evenimente cardio-vasculare (cu 2,5%) si a
mortalitatii generale (cu2,4%).
Reducerea aportului de sare este piatra
de hotar in managementul hipertensiunii arteriale.
Desi este mai simplu de acceptat sfatul
de a se scadea aportul de sare in momentul
in care riscurile cu care ne confruntam sunt
deja mari, cu mult mai eficienta este reducerea profilactica la nivelul intregii populatii, pe
parcursul intregii vieti, deoarece o scadere
minora a curbei distributiei tensiunii arteriale
generale are drept consecinta prevenirea
unui numar enorm de evenimente patologice
cardio-vasculare. Este imperios necesar sa
se diminueze adaosul de sare in alimentele
procesate si sa se figureze foarte clar pe etichete
continutul de sare al produselor. Desigur,
un rol foarte important revine medicilor,
care trebuie sa-si sfatuiasca pacientii sa consume
mai putine alimente gata preparate
care contin multa sare si sa se abtina sa mai
adauge sare la masa.
Nici un nivel de sare nu
pare a fi "sigur", o cantitate rezonabila fiind
de aproximativ 20mg de sodiu per portie.
Consumatorii trebuie sa ceara alimente cu
continut scazut de sare si la magazine, si in
unitatile de alimentatie publica si sa reclame
atunci cand gustul sarat este exagerat.
In ciuda acestor deziderate, americanii
consuma aproape 2 lingurite de sare pe zi,
de aproximativ doua ori mai mult decat ar fi
necesar pentru mentinerea starii de sanatate,
¾ din aceasta cantitate fiind adusa de alimentele
procesate industrial. Consensus Action
on Salt and Health(CASH) considera
ca aportul mediu de sare in vestul Europei si
America de Nord (10-12g/zi) este exage rat.
Asociatia Medicala Americana (AMA) cere
injumatatirea continutului de sare in alimentele
procesate si in cele servite in restaurante,
ceea ce poate conduce la salvarea a aproximativ
150.000 de vieti/an. Mai mult, inca
din 2003, Food Standards Agency din SUA
a stabilit niste obiective in ceea ce priveste
aportul de sare la copii, bazate pe rapoartele
SACN (Scientific Advisory Committeeon Nutrition).
Se apreciaza ca estimarea consumurilor
este oricum optimista, deoarece in prezent
raportul de sare la copii este relativ mai mare
decat cel de la adulti, raportat la greutatea
corporala. Parintii sunt sfatuiti sa "taie" adaosul
de sare la alimentele pregatite acasa si sa
verifice etichetele produselor industriale din dieta
copiilor, pentru a urmari cata sare contin.
Desi de multe ori alimentele cu continut
scazut de sare sunt descrise ca fiind "fara
gust", tehnologii arata ca o reducere cu 18-
20% a sarii ar fi insesizabila pentru consumatori. Tehnicile moderne de conservare
si prelucrare au dus in ultimii ani, asa
cum am mai subliniat si anterior, la scaderea
cantitatii de sare necesara unor procedee de
procesare, totusi acest lucru nu s-a intamplat
in toate cazurile, unele alimente precum branza
sau pizza crescandu-si cu procente bune
continutul salin. Se impune un sprijin sustinut
din partea sectorului de industrie alimentara in
scopul scaderii sarii din toate produsele procesate. 
Legatura dintre consumul de sare si HTA
reprezinta in mod clar o provocare pentru
sanatatea publica din toate tarile, necesitand
initierea de programe educationale rapide
si eficiente. Marea Britanie a lansat o vasta
campanie guvernamentala care urmareste
reducerea consumului de sare cu o treime
pana in 2010. Intr-o reclama pentru TV, o
cumparatoare indeparteaza alimentele hipersarate,
determinand eliberarea unui munte de
sare care striveste carutul de cumparaturi. Mai
mult, si la producatori se verifica strict respectarea
noilor niveluri de sare indicate pentru fiecare
produs alimentar inclus in program. In Finlanda,
plasarea de etichete de avertizare pe
produsele sarate a condus la scaderea aportului
de sare cu aproximativ 40%, in ultimele
3 decade. Consecutiv, numarul de accidente
vasculare cerebrale a scazut semnificativ.
Organizatia Mondiala a Sanatatii a stabilit
drept obiectiv prioritar reducerea sodiului
din alimentele procesate in intreaga lume, ca
si educatia corespunzatoare a consumatorilor
in ceea ce privestea aportul de sare. |
