Cu efect direct asupra creierului uman, produsele etnobotanice determina stari de confuzie pana la pierderea identitatii, halucinatii, diminuarea atentiei, dureri puternice de cap, anxietate, ameteli, atacuri severe de panica, cresterea frecventei cardiace, a tensiunii arteriale si a temperaturii corpului. Similare cu efectul substantelor psihotrope, produsele etnobotanice produc dependenta.

Inca din august 2009, fostul ministru al Sanatatii, Ion Bazac, a constientizat ca respectivul fenomen, cel al produselor etnobotanice, a inceput sa devina ingrijorator si a lansat spre dezbatere publica un proiect de ordin ministerial menit sa interzica "magazinele de vise". Proiectul de lege cu privire la stabilirea conditiilor de punere pe piata a unor plante, produse de origine vegetala si substante care pot fi asemanate cu plantele, substantele si preparatele stupefiante sau psihotrope, a fost elaborat de Ministerul Sanatatii in colaborare cu alte cinci institutii si a fost afisat pe site-ul MS din septembrie 2009.

Regimul substantelor halucinogene a fost reglementat, dupa 1989, de legea 143/2000 apoi, de legea 339/2005, completata apoi de HG 1915/2006 si HG 349/2007. Dupa aceasta ultima hotarire a inceput, efectiv, comertul pe scara larga cu produse etnobotanice. Numai ca legea 339/2005 are norme de aplicare publicate in MO la data de 21.01.2007, doar pentru tabelele II-III. La tabelul I (plante si substante cu interes scazut pentru utilizare in medicina) in care sunt mentionate o parte din plantele si substantele reglementate in 2010, nu se precizeaza norme de aplicare. Astfel incat, in perioada 2007 - 2010, in Romania numarul punctelor de comercializare a drogurilor etnobotanice a crescut, egaland numarul unitatilor de acest tip deschise in Olanda in 34 de ani!

La initiativa Ministerului Sanatatii, in data de 10 ianuarie 2010, s-au reunit experti din mai multe institutii: Agentia Nationala a Medicamentului, Agentia Nationala Antidrog, Inspectoratul General al Politiei Romane, Facu ltatea de Farmacie - Bucuresti (Catedra de Toxicologie si Botanica), pentru identificarea unor produse care au in componenta plante si substante daunatoare sanatatii si care nu erau mentionate in legile pentru combaterea traficului ilicit de droguri si regimului juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante.

Plante si substante halucinogene

Conform noului act normativ, pe listele existente in Legea 143/2000 au fost introduse noi plante si substante - a caror cultivare, producere, fabricare, experimentare, extragere, preparare, transformare, oferire, punere in vanzare, distribuire, livrare cu orice titlu, trimitere, transport, procurare, cumparare, detinere, fara drept, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 25 ani.

Astfel, in Tabelul I dupa TMA-2, se introduc 18 produse, in tabelul II dupa substanta 2C-B se introduce bromo-dragonfly = 1-(8- brombenzodifuran-4-il)2-aminopropan, in tabelul III dupa substanta zolpidem se introduc 17 substante, in tabelul IV dupa toluen se introduce gamabutirolactona. In tabelul I din anexa la lege, dupa sectiunea Psihotrope, se introduce o noua sectiune, denumita "Plante si substante aflate sub control national".

- specii de salvie - Salvia divinorum Epling & Jativa - halucinogen;
- specii de Mitragyna speciosa Korth (Kratom) - planta cu efecte similare cocainei, ce creeaza dependenta;
- ciuperci: Amanita muscaria (contine muscinol - agonist puternic GABA - deprimare SNC); Amanita pantherina (halucinogen foarte puternic) si toate speciile din genul Psilocybe - produc halucinatii, cu efecte similare LSD (acidul lisergic);
- substante: LSA (amida acidului lisergic); Ketamina - creeaza dependenta, deces; derivati de piperazina - produc halucinatii; mefedrona. Aceste produse se comercializau sub forma de tigari, comprimate, pulberi, fragmente vegetale ambalate in plicuri, sub diverse denumiri, preturile de vanzare variind in functie de gramaj, ca de exemplu: sare de baie (mefedrona), Special gold - sare - 0,25g, Pulse - pulbere 0,5g, Fly Agaric Mushroom - ciuperci uscate 12g, Spice Diamond - fragmente vegetale 1g, Spice Gold Spirit - pulbere 3g.

Produse halucinogene

Ketamina se prezenta ca flacoane sau fiole a 2 ml, 5 ml si 10 ml, cu un continut de 50 mg/ml clorhidrat de ketamina.

Actiune terapeutica: anestezic general de scurta durata. Actioneaza asupra cortexului cerebral si a mezencefalului, in special asupra sistemului limbic. Contraindicat in eclampsie, hipertensiune. Dupa inhalare apare efectul de "a fi in afara corpului", halucinatii, limbaj neclar. Efectul psihic dureaza 3 ore. In perioada de revenire, poate apare hipertensiune, tahicardie, salivatie, greata, voma, tulburari respiratorii, agitatie psihomotorie si confuzie mentala.

Kratom produs din planta Mitragyna speciosa, fam. Rubiaceae, din aceeasi familie cu cafeaua. Este folosita din timpuri vechi ca ceai, pentru efectul stimulant. Este comercia lizat ca substituent pentru opiaceae, alternativa la MDMA, ingredientul principal fiind BZP (benzilpiperazina).

Salvia divinorum Epling & Jativa planta cultivata in Mexic, folosita prin fumat si mestecare, pentru obtinerea unei stari de betie, diferita de cea a alcoolului. Efectele asupra psihicului uman cu distorsionare a timpului, halucinatii cu detasarea sufletului de trup, comunicare cu lumea spiritelor, schimbarea identitatii. Efectele sunt asemanatoare cu cele date de alcaloizi, dar structura chimica diferita a salviei fata de alcaloizi a facut din cele doua specii de salvie o alternativa necontrolata legislativ. Produsul era inscriptionat ca "Noul Extasy" - drogul ideal. A fost introdus sub control legal la cererea Comitetului Stiintific al OEDT (Observatorul European pentru Droguri si Toxicomanie) in 2007 in Suedia si 2008 in Germania.

Sarea de baie "Special Gold", Magic, Charge sunt produse ce au in compozitie mephedrona (derivat de efedrina), cunoscuta si ca: 2-methylamino-1-p-tolylpropane-1- one, 4-methylmethcathinone sau 4-methylephedrone. In urma consumului prin inhalare a acestor produse, au fost semnalate sangerari nazale, eruptii cutanate, contracturi musculare, dilatarea pupilelor, transpiratie abundenta, scrasnet al dintilor, anxietate, halucinatii, comportament antisocial, agresivitate crescuta, paranoia, depresie, scaderea atentiei, diminuarea capacitatii de concentrare, afectarea memoriei pe termen scurt, probleme cardiace (tahicardie, palpitatii), coma si chiar deces.

Spice gold spirit pulbere, are in compozitie urmatoarele plante:
- Pedicularis densiflora - cunoscuta de triburile de indieni din America de nord, care fumau florile uscate ale plantei; Efecte: relaxante si sedative;
- Nymphea caerula si nymphea alba - cunoscuta si folosita de egipteni; Efecte: relaxante si euforice;
- Scuttelaria galericullata - cunoscuta si utilizata de catre indienii Cherokee din America de Nord;
Efecte: benefice contra insomniei si nervozitatii;
- Canavalia maritima - cunoscuta si fumata de catre indigenii din Golful Mexic; Efecte: relaxante si sedative;
- Leonotis leonorus - cunoscut si sub numele de canepa salbatica, frunzele si petalele florii erau fumate, de catre triburile din Africa de sud;
Efecte: euforice, relaxante si psihoactive;
- Zornia latifola. Fumata de catre indienii din Amazonia; in limba acelor triburi, Maconha Brava insemna falsa canepa;
Efecte: relaxante si psihoactive;
- Nelumbo nucifera, lotusul roz cunoscut in cultura indiana - consumat sub forma de ceai sau fumat pentru efectele sale;
Efecte: relaxante;
- Leonorus sibiricus - cunoscuta si utilizata in America centrala si latina de sute de ani. Descoperita si adusa in Europa de catre spa nioli;
Efecte: relaxante si psihoactive; Ca adjuvanti, Spice gold spirit contine aromatizanti naturali extrasi din trandafir, vanilie, miere de albine si trifoi rosu.
- Spice Diamond are aceleasi ingrediente ca Spice gold spirit, dar cu un efect mai puternic.

Controlul produselor si substantelor halucinogene la nivel international

In ultimul deceniu, interesul massmedia fata de consumul ciupercilor halucinogene pare a fi determinat de libera vanzare a acestor ciuperci si de modificarile legislative pe care unele tari le-au introdus pentru a interzice comercializarea acestora. Substantele halucinogene produse in mod natural pot fi gasite in peste 100 de specii de ciuperci, cele mai multe continand psilocibina si psilocina, ca principale ingrediente active raspunzatoare de producerea efectului halucinogen. Aproape toate ciupercile care contin psilocibina sunt ciuperci mici, brune sau cafenii, care pot fi confundate cu diverse alte ciuperci salbatice non-psihoactive, necomestibile sau otravitoare. In cazurile grave pot aparea fenomene psihotice acute, cu imagini bizare si infricosatoare, paranoia grava si desprindere totala de realitate, care pot conduce la accidente, autovatamare corporala sau tentative de suicid.

Psilocibina si psilocina (sau psilotsina) sunt controlate international la cel mai inalt nivel, dar in unele tari s-au constatat neclaritati in stabilirea regimului juridic al ciupercilor care contin astfel de substante. Aceste confuzii au fost exploatate de vanzatorii de ciuperci, impiedicand dezvoltarea mecanismelor de control al ofertei. Desi multe dintre programele de constientizare contin informatii despre drogurile halucinogene si alte droguri, exista totusi o lipsa de informatii specifice referitoare la riscurile consumului de ciuperci halucinogene asupra sanatatii. Pe de alta parte, consumatorii si grupurile de lobby au creat mai multe site-uri pe internet care ofera informatii cu privire la ciupercile halucinogene. Psilocibina si psilocina (sau psilotsina) sunt controlate prin Conventia ONU din 1971 privind substantele psihotrope si incluse in Tabelul I, desi nu este intotdeauna clar cum sunt clasificate ciupercile care le contin. Dupa 2000, in statele membre ale UE a fost inasprita legislatia privind ciupercile halucinogene, ca reactie la ingrijorarea provocata de prevalenta consumului acestor ciuperci: Romania (2000), Danemarca (2001), Tarile de Jos (2002), Germania, Estonia, Regatul Unit (2005) si Irlanda (2006). Legislatia privind drogurile din Grecia, Italia, Cipru si Lituania contine termeni atotcuprinzatori prin care se interzice cultivarea plantelor din care pot fi extrase substante narcotice. Este insa discutabil daca ciupercile trebuie sa fie considerate in mod strict "plante"; de aceea, in 2005, a fost adus un amendament la legea din Germania prin care se adopta termenul de substante "organice" in locul celui folosit anterior de plante, pentru a se inchide orice portita in ceea ce priveste ciupercile. Amendamentele legislative au avut impact asupra disponibilitatii ciupercilor halucinogene si volumului total al vanzarilor prin internet. O analiza a diferitelor tipuri de produse promovate de vanzatori pe internet a aratat ca, dupa introducerea interdictiilor privind ciupercile halucinogene, vanzatorii din Regatul Unit au inceput sa se orienteze spre alternative legale, dar mai toxice, precum muscarita, Amanita muscaria, sau specia inrudita cu aceasta, buretele panterei - Amanita pantherina. Tinerii, in special, se afla intr-o situatie de risc ridicat datorita particularitatilor var stei (curiozitate, influenta grupului de prieteni, teribilism); de aceea este recomandat ca parintii si cadrele didactice care observa semnele care pot orienta catre consumul de droguri, sa apeleze la specialisti pentru a primi informatiile necesare diminuarii consecintelor acestui fenomen.

Prin modificarea legislativa din 15 februarie 2010 se introduc in circuitul integrat de asistenta a consumatorilor/dependentilor de droguri si persoanele care au consumat substantele si plantele nou introduse in anexe. Circuitul integrat reprezinta totalitatea programelor integrate de asistenta asigurate consumatorilor/dependentilor in vederea ameliorarii starii de sanatate, prin intreruperea consumului, a inlaturarii dependentei psihice si/sau fizice si/sau a reducerii riscurilor asociate consumului de droguri.

Metodele epidemiologice standard de monitorizare a consumului drogurilor se dovedesc a fi prea lente in identificarea noilor tendinte si s-a recunoscut faptul ca ele trebuie completate cu metode mai sensibile. Provocarea consta in identificarea noilor modele de consum al drogurilor, care de obicei apar la grupuri populationale mici sau in zone geografice restranse, si in evaluarea posibilitatii ca aceste modele sa se raspandeasca la o scara mai larga. Sursele de informatii din acest domeniu pot fi diverse, incluzand rapoarte publicate pe internet si in alte medii de informare, analize criminalistice, cercetari de specialitate, precum si experienta practica.

Desi inasprirea masurilor legislative de control poate fi o abordare utila pentru limitarea consumului si a ofertei de produse naturale cu efect psihotrop, impactul oricarei masuri trebuie sa fie atent monitorizat, atat pentru a-i evalua eficacitatea, cat si pentru a preveni riscul aparitiei unor consecinte negative neintentionate.