1 ianuarie 2007. Momentul este important, nu numai din perspectiva aderarii europene a Romaniei, ci mai ales prin "schimbarea la fata" pe care vom fi nevoiti sa o facem. In tara lui " lasa ca se poate si asa!" nu ne vom mai permite sa fim balcanici.

Nu ma astept sa se intample dintr-o data si mizez pe faptul ca acolo unde vom trena cu masurile vom fi somati sa le ducem la indeplinire.

Ma astept insa ca in 2-3 ani lucrurile sa se imbunatateasca inclusiv la nivelul sistemului sanitar care la ora actuala este ramas in urma din punctul de vedere al reformarii sale.

Aceasta este si cauza slabei calitati a ingrijirilor de sanatate, sistemul necontribuind la marirea accesului efectiv al populatiei la serviciile medicale. O mare parte dintre romani au dificultati financiare si de transport ceea ce face si mai grea apelarea la asistenta sanitara.

O alta bila neagra a sistemului este rata mare de mortalitate si morbiditate care alaturi de alti indicatori sanitari si demografici plaseaza tara noastra pe pozitii neacceptabile in clasamentul tarilor europene. De fapt ne putem lauda cu ultimul loc intre tarile proaspat integrate atat din punctul de vedere al alocarilor bugetare, cat si din cel al cheltuielilor pentru sanatatea fiecarui cetatean.

In timp ce Romania cheltuie in prezent cu putin peste 100 euro/an pentru fiecare locuitor (si cu promisiunea ministrului Nicolaescu ca in 2007 suma se va ridica la 198 euro), peste granita, vecinii nostri unguri investesc anual in sanatate circa 500 de euro. Pe fondul acestei subfinantari cronice, managementul sistemului si unitatilor sanitare este de slaba calitate, cu efecte negative asupra eficientei cu care contributiile pentru sanatate ale populatiei sunt cheltuite.