Cand l-a numit secretar de stat pe doctorul Raed Arafat, ministrul Nicolaescu a facut poate una dintre cele mai inspirate miscari de cand detine portofoliul Sanatatii. Spun aceasta pentru ca beneficiile pentru sanatatea romaneasca au fost rapide si vizibile.

Insa, la vremea respectiva nu intelegeam de ce ar fi facut Arafat un astfel de pas, care mi s-a parut a fi o abdicare de la princiipile care il animasera pana atunci. Ma gandeam ca in ciuda eforturilor lui, sistemul il invinsese si acceptarea acestui post era solutia pe care o gasise.

Un timp m-am temut ca noua pozitie il va sustrage pe medicul muresan de la ceea ce stie el sa faca cel mai bine, sa conduca si sa dezvolte SMURD. Trebuie sa recunosc ca m-am inselat. Raed Arafat a reusit sa faca in rastimp scurt ceea ce altii au facut in ani, pentru medicina de urgenta.

Avem acum spitale mobile, si intr-o Romanie in care ambulantele au doar rol de taxi din cauza parcului auto necorespunzator, avem masina de dezastru, avem ambulante 4x4. Si aceasta doar in cinci luni de cand a fost numit secretar de stat.

A dovedit, el, un medic venit de pe alte meleaguri, ca nu trebuie neaparat sa fii de-al locului ca sa faci ceva pentru oamenii de aici. Si tot el da contradefinitia tiparului de politician roman. Intr-o tara unde toata lumea se straduie sa se catere tot mai sus pentru a pune puterea in slujba interesului personal, iata ca vine Arafat care nu se sfieste sa recunoasca relatia de "interdependenta" pe care o are el cu politica romaneasca. Dar nu pentru beneficii de ordin personal. Pentru el politica reprezinta un mijloc prin care pot fi atinse interesele SMURD, ale pacientului in final, dand astfel o lectie politicienilor doctori. Cu exceptia catorva, printre care Irinel Popescu, care s-a zbatut pentru Agentia Nationala de Transplant si din pozitia de parlamentar PC, toti ceilalti medici convertiti in politicieni nu au facut nimic cu adevarat remarcabil pentru sanatatea romaneasca.