Recunosc, ajung la medic din an in Pasti. Si asta in pofida faptului ca am acces la informatie medicala si cunosc importanta profilaxiei, in pofida faptului ca mai toti cei cu care colaborez sunt medici de varii specialitati. Pot gasi o multitudine de scuze pentru aceasta atitudine, sunt inca tanara si cu o stare de sanatate buna, sunt mai inainte de toate un om foarte ocupat, iar un drum la cabinetul medicului de familie (dealtfel o doamna foarte draguta si profesionista) imi este peste mana.
Ca pacient sunt, cum s-ar zice, un bun platnic pentru Fondul asigurarilor de sanatate si un consumator modest al banilor care ar trebui sa mi se intoarca sub forma de servicii medicale.

Dar imi facea bine sa stiu, ca atunci cand este nevoie si ma prezint la cabinetul MF am dreptul si pot primi o reteta cu medicamentele compensate necesare rezolvarii problemei care era subiectul intrevederii mele cu doctorul. Stiam ca exista riscul sa nu le gasesc in prima farmacie in care intram, dar cu siguranta, cu putina perseverenta, identificam pana la urma una care nu-si epuizase plafonul. Constat insa ca de la anul, lucrurile s-ar putea schimba. CNAS vrea sa transfere aceste plafoane catre medicii de familie. Si nu pot sa nu ma gandesc cu o oarecare neliniste ca ar trebui sa-mi planific mai riguros viata astfel incat sa fac bine sa nu ma imbolnavesc exact in acea perioa da din luna in care medicul meu de familie a terminat banii. Experienta de pana acum a aratat ca inca de la inceputul lunii bolnavii cronici fac cozi interminabile la usa cabinetului, astfel incat pe la jumatatea lunii plafonul se epuizeaza. Si presedintele CNAS pretinde sa-l cred atunci cand spune ca prin aceasta masura medicii "vor avea mai multa libertate", dar, ironic, ii va impiedica sa mai prescrie medicamente scumpe, intrucat vor fi nevoiti sa se incadreze in bugetul primit.

Cu dreptul deontologic al medicului de a-si face datoria, in viziunea CNAS, m-am lamurit. Dar cu dreptul meu, al pacientului care isi plateste constiincios contributia la Fondul asigurarilor de sanatate, dar care ajunge la medic de doua ori pe an si nici atunci nu-si poate lua medicamentele in regimul garantat de legislatie, cum ramane?