 Pozitia pe care o ocup si specificul muncii imi permit sa observ indeaproape
problemele cu care sistemul sanitar romanesc se confrunta de multi ani incoace.
Dar recunosc ca nu ma pot detasa total de statutul de pacient pe care fiecare dintre
noi, inclusiv eu, il are vrand-nevrand la un moment dat. Daca la nivel rational,
chiar cinic, reusesc sa inteleg necesitatea adoptarii unor masuri pe care responsabilii
din sanatate le iau fie la presiunea CE, fie la presiunea "pietei", ca pacient, ca beneficiar al "efectelor" acestor masuri, nu ma loveste entuziasmul stiind ca accesul la
asistenta medicala poate deveni din ce in ce mai complicat.
Necesitatea introducerii coplatii este un subiect vehiculat pe canale neoficiale
de mult timp si este din ce in ce mai evident ca acest pas trebuie facut dar nu in
stilul caracteristic romanesc. Daca vrem sa diminuam ceea ce unii numesc platile
informale, este absolut necesar ca o parte dintre banii proveniti din coplata sa fie
destinati medicului caruia se adreseaza pacientul. La nivelul medicului de familie,
acest lucru se poate realiza usor prin taierea unei chitante care sa ateste ca acea
suma intra in venitul cabinetului individual, dar nu platile informale de la nivelul cabinetului
de medicina familiei ingrijoreaza autoritatile europene, ci acelea din spitale.
Introducandu-se coplata la nivel spitalicesc, am mari indoieli ca platile informale vor
disparea daca o parte din veniturile obtinute din coplata nu vor ajunge si in retributia
personalului medical.
Acesta ar fi un aspect si nu pot sa nu ma arat surprinsa de maniera la care
privesc autoritatile aceasta chestiune in raport cu pacientul. Dintotdeauna, dar parca
in ultimul timp mai pregnant, CNAS are atitudinea cu care te intampina de obicei
bancile in Romania. Iti iau banii cu lejeritate, dar pe cand sa ii dea inapoi sau cu
imprumut devin extrem de conservationiste cu propriile fonduri. Chiar daca intr-o
oarecare masura atitudinea CNAS este de inteles dat fiind ca nivelul colectarilor
la Fondul asigurarilor de sanatate a scazut sub efectul crizei, nu pot sa nu remarc
detasarea cu care oficiali ai Casei pun problema. Scopul principal al introducerii
coplatii nu este neaparat atragerea de fonduri suplimentare cat mai ales este mai
mult o modalitate de control, astfel incat sa nu se mai poata face decontari fictive
de servicii medicale. Sincer ma indoiesc ca sunt chiar atat de multe!
Dar aceasta masura va avea cu siguranta un efect, acela ca la medic vor ajunge
numai cei care isi vor permite coplata, adica nu acei multi si bolnavi. Intr-o tara
in care sitemul sanitar se prabusete sub povara preanumerosilor bolnavi, cei mai
multi cu afectiuni cronice, consecinte ale lipsei politicilor si programelor de profi laxie,
este greu de crezut ca introducerea coplatii va costitui un beneficiu pentru ei.
Dar ce vom face cu oamenii fara venituri, cu oamenii strazii sau cu alte categorii de
pacienti, care in lipsa unor stabilimente sociale, se refugiaza la spital, mai ales pe
timpul iernii, sau pe aceia care din lipsa banilor oricum ajung in regim de urgenta, in
faze acute ale bolii si necesita fonduri suplimentare pentru reabilitarea lor? |